Crucea cea mai grea pentru o femeie este cea de a fi sotie de preot
Crucea cea mai grea pentru o femeie este cea de a fi sotie de preot; ea este mai grea decat cea a calugariei. Nu intamplator femeia continua sa poarte verigheta, in timp ce sotului ei, dupa ce a fost urcat la treapta preotiei, i se scoate de pe deget (in Biserica Rusa, preotii nu poarta inelele de casatorie), deoarece acum el este casatorit cu Biserica si apartine in primul rand ei, altarului si numai dupa aceea sotiei. Chiar si bucuriile relatiilor conjugale sunt rare.
Sotul e toata ziua in biserica, alaturi de enoriasi, iar ea sta acasa cu copiii. Ea doreste sa mearga la o distractie lumeasca, sotul insa nu are dreptul. Despre zile de odihna, cel putin duminica, nici nu poate fi vorba. Daca lucreaza la un serviciu care nu are nimic comun cu biserica, posibil ca unii din colegi sa o condamne si sa o evite. Acasa, daca se intampla sa vina cineva in vizita, ea ramane aproape intotdeauna o umbra a barbatului, caci oamenii vin cu diferite probleme la preot, iar datoria ei este sa fie amabila cu toti.
Fiii si zidirea cetatii intaresc numele; iar mai mult decat amandoua acestea se socoteste femeia fara de prihana (Cartea intelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah, 40, 21). Cinstit este barbatul ei la portile cetatii (Pilde 31, 23).
Preotul este legat prin Taina Spovedaniei. Multe din cele ce il framanta el nu le poate impartasi nimanui, nici chiar sotiei; in aceasta situatie e nevoie de multa intelepciune duhovniceasca.
La inceput, multe preotese se plang. De exemplu, la nici o luna de la hirotonia sotului, tanara sotie i-a reprosat: Eu am sacrificat pentru tine tot ce am avut mai scump, iar tu te-ai indepartat de mine. Tu ai primit altarul, iar eu, in schimb, am ramas singura. La care sotul i-a raspuns: Ai putina rabdare! In curand vom fi iarasi impreuna. Relatiile dintre ei s-au imbunatatit: ea a devenit ajutorul lui cel mai de pret. Casnicia lor a luat o noua forma, mult mai adanca.
Alta femeie, dupa ce a devenit sotie de preot, regreta timpurile cand mergea la teatre si concerte.
Inainte de a accepta sa devina sotia unui preot, femeia trebuie sa se intrebe daca intr-adevar doreste acest lucru.
Din Pr. Prof. Gleb Kaleda, Biserica din casa, Editura Sophia, Bucuresti, 2006, p. 251-252
