Nu va blestemati copiii!
Cand un copil greseste se cearta, se pedepseste, daca e cazul se bate dar, nicidecum nu se blesteama. Si eu am fost copil si am avut multe curiozitati dar mama nu ne-a blestemat niciodata. Acum, cum o supara putin copilul mama arunca vorbe grele asupra lui: muri-ai sa mori. sarit-ar ochii, sa n-ai parte de fericire, sa mori cand ti-o fi lumea mai draga, arde-te-ar focul sau pur si simplu il dracuie.
Dupa aceea se mira de ce nu o asculta copii, de ce copilul e nervos, dar primul vinovat cine–o fi oare, nu mama cu gura ei? Copilul trebuie invatat sa nu greseasca, iar daca a gresit sa stie sa-si ceara iertare. Mama care-l invata credinta pe copilul ei, are bucurie de pe urma lui. Mama care nu are timp pentru copilul ei si-l lasa sa creasca la intamplare, au necazuri de pe urma lui. Degeaba certi copilul ca nu asculta, daca in casa vede numai cearta. In zadar spui sa nu bea daca tot timpul te-a vazut beat, spui sa nu curveasca iar mama si tata aduc amanti in casa. Il certi sa nu fumeze si tu ai tigara-n gura.
Cand cereti de la altul aveti grija mai intai ce faceti voi. Parintii sunt exemplu pentru copiii lor. Daca in casa e dragoste si pace si parintii fac lucruri frumoase, nici nu mai trebuie sa-l inveti pe copil ca invata singur.
