Rabdarea fata de un copil spune multe despre sufletul tau

Un copil, la gradinita, incearca sa isi inalte cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutorul educatoarei. Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il incalte educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte. De aceea, aproape i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis:

– Doamna, dar sunt puse invers¦

Intr-adevar, erau puse pe piciorul gresit¦

 

Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand l-a incaltat din nou, tot cu sudoare si truda, dar, de data aceasta cum trebuia. Insa atunci baietelul a zis:

– Cizmulitele astea nu sunt ale mele!

 

In loc sa strige la el, educatoarea si-a muscat buza si inca o data s-a chinuit sa il descalte. Cand a terminat si cu descaltatul, baietelul i-a spus:

– Sunt cizmulitele fratelui meu. Mama m-a incaltat astazi cu ele.

Educatoarea chiar nu mai stia ce sa faca¦ Sa planga sau sa rada? A reusit, cu rabdare, sa il incalte din nou. Cand, in sfarsit l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a intrebat:

– Și acum, unde iti sunt manusile? Afara este frig, trebuie sa le porti!

Senin, baietelul a raspuns:

– Le-am bagat in cizmulite, ca sa nu le pierd¦