Doamne, daca nu il ajuti pe acesta, te spun Mamei Tale!

De cate ori trecem printr-o situatie tensionata sau se abate asupra noastra viforul vreunui necaz, alergam in rugaciune la Maica Domnului. De ce, oare, ne plecam genunchii Mijlocitoarei noastre catre Mantuitorul Iisus Hristos?

 

Un posibil raspuns il gasim intr-o intamplare din viata parintelui profesor Constantin Galeriu. Cineva a venit candva la el, cu o problema destul de grava. Parintele l-a povatuit sa se inchine la Dumnezeu, dar omul s-a reintors la fel de disperat, pentru ca nu gasea puterea sa se roage. Vazandu-i starea, parintele Constantin l-a luat de mana si s-au asezat impreuna, in genunchi, in fata icoanei Maicii Domnului, ce avea pe brate pe Pruncul Dumnezeu. In acel context, a inceput sa se roage, cu voce tare: Doamne, daca nu il ajuti pe acesta, te spun Mamei Tale!.

 

Nu intamplator ne rugam Maicii Domnului. Facem asa, pentru ca asa am vazut la bunicile noastre, pentru care Paraclisul si Acatistul Maicii Domnului erau paginile cele mai roase din Ceaslov. Istoria ne demonstreaza temeinicitatea credintei sfintelor noastre inaintase, care nu faceau altceva decat sa continue o istorica traditie. Inca din catacombele romane, Maica Domnului a fost mijlocitoarea si rugatoarea.

 

Nicolae Pintilie