Mintea e ca o moara: ce bagi, aia macina
Ar trebui sa ne imbogatim mintea cu cat mai multe ganduri placute lui Dumnezeu, cu gandurile care se potrivesc cu voia lui Dumnezeu. Si astfel de ganduri gasim in primul rand in Sfanta Scriptura, apoi gasim in cartile de indrumare duhovniceasca, dar mai ales si mai intai in sfintele slujbe. Asa ca e de mare importanta sa luam parte la sfintele slujbe si e de mare importanta sa invatam texte de la sfintele slujbe, ca sa ni se imbunatateasca gandirea si ca sa avem o comoara de ganduri bune, care dupa aceea izvorasc din inima noastra.
In Filocalia volumul al IV-lea este o scriere care se numeste Despre Avva Filimon. In aceasta scriere despre Avva Filimon se spune intre altele ca Avva Filimon, care era un pustnic, a fost intrebat de ucenicul sau: Parinte, de ce dintre toate cartile Scripturii cel mai mult citesti Psaltirea?. Si Cuviosul a raspuns: Frate, asa de mult mi s-au intiparit in minte gandurile din psalmi, incat parca eu le-as fi facut, parca de la mine ar fi pornit aceste ganduri. Asa trebuie sa ajungem si noi, sa ne imbogatim cu gandurile sfinte din dumnezeiestile slujbe, din dumnezeiasca Scriptura si sa le avem totdeauna la indemana, ca mintea noastra, care e ca o moara si macina ce bagi pe moara, tot asa mintea noastra sa primeasca numai ganduri bune si sa aiba numai ganduri dupa voia lui Dumnezeu.
Ridicarile si caderile se fac in gand
Sfantul Marcu Ascetul spune ca: In inima iubitoare de osteneala nu au putere gandurile cele rele, ci gandurile cele rele se sting asa cum se stinge focul in apa. Spun parintii cei duhovnicesti ca: Gandul cel rau la inceput este ca o furnica si daca-l lasi creste si se intareste si devine leu, de aceea gandurile cele potrivnice se numesc si furnica-leu. Fur-nica pentru ca apare intai ca o furnica care poate fi strivita intre degete si daca cresc si primesc putere prin patimi nu le mai poti inlatura nici cu multa osteneala.
Toate pornesc de la gand, si cele bune si cele rele isi au inceputul in gand. Ridicarile si caderile se fac in gand. Cheia vietii duhovnicesti este disciplina mintii, iar metoda de disciplinare este rugaciunea de toata vremea.
Sa gandim frumos!
In Pateric se spune ca la Avva Pimen sa dus un frate si a zis: Ce sa fac, parinte, cami vin tot felul de ganduri rele in minte. Si Avva Pimen a raspuns: Opreste vantul! (batea vantul). Intinde bratele si pieptul si opreste vantul!. Si el a zis: Nu pot sa opresc vantul!. Si parintele a continuat: Asa cum nu poti opri vantul, asa nu poti opri gandurile rele! Dar altceva poti sa faci, si anume, cu un gand bun sa inlaturi gandul cel rau!. Deci, statornicirea in ganduri bune va duce la inlaturarea gandurilor celor rele. Temelia vietii spirituale este gandul, de aceea in viata religioasa esentialul este disciplina launtrica, disciplina de gand.
Este foarte important sa stim ca gandurile noastre le mai stie cineva: le stie Dumnezeu, le stie Domnul Hristos, care e Dumnezeu adevarat si om adevarat. Domnul Hristos are in vedere gandurile noastre.
Avand in vedere faptul ca prin mintea noastra trec tot felul de ganduri, si bune si rele, si frumoase si urate, este important sa fim cu luare-aminte la ganduri, sa gandim frumos. De ce? Pentru ca, daca gandim frumos si numai frumos, atunci traim frumos si numai frumos, si daca gandim frumos si traim frumos, suntem fericiti.
Pacatele mici duc la pacate mari
Sa fim cu grija la gandurile noastre, la intentiile noastre, la pornirile noastre, si cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ne facem randuiala in suflet; iar daca nu suntem cu luare aminte la cele mici, ajungem la cele mari, cum zice Sfantul Marcu Ascetul, pentru ca diavolul nu dispretuieste nici pacatele mici, fiindca altfel nu poate duce la cele mari. Cuviosul Dorotei are o comparatie: ca poti sa smulgi din radacina un copac cand este mic, cand este ca o iarba, dar cand se intareste si-si face radacini, nu il mai poti smulge si chiar nu-l mai poti smulge nici tu, nici altii. Asa incat trebuie sa fim cu grija la inceputuri.
Sfantul Marcu Ascetul spune ca: Nu se infiripa nor fara adiere de vant si nu se naste patima fara de gand. Deci intai si intai de toate, si acesta este principiul filocalic, toate ale omului pornesc de la gandurile omului. De aceea trebuie sa-ti faci randuiala in minte ca sa-ti poti face randuiala in viata. Cine nu-i atent la ganduri nu poate nadajdui intr-o viata neintinata.
Tot Sfantul Marcu Ascetul spune ca: Asa cum focul nu ramane in apa, tot asa nici gandul cel rau in inima iubitoare de osteneala. Deci daca ai o obsesie de rautate, un gand rau in minte care te asupreste, care se invarte mereu in minte, inseamna ca n-ai inima iubitoare de osteneala, ca n-ai ceva in suflet care sa nimiceasca gandul cel rau, obsesia respectiva.
