Rugaciunile sotiei i-au adus tamaduire din patima betiei
In iarna anului 1994, mi s-a intamplat ceva neobisnuit. Fiind constructor, m-am deprins sa beau zdravan. Odata, dupa salariu, impreuna cu toti prietenii am baut si am adormit pe schela, la locul de munca. Era frig. Ca prin minune insa nu am inghetat si nu am murit. Am adormit. Deodata am simtit ca cineva ma atinge peste umar. Desteptandu-ma, am vazut o femeie inalta, frumoasa, in haine albe, stralucitoare, purtand o pelerina care ii acoperea capul. Aceasta mi-a spus: Du-te repede acasa, caci te asteapta sotia, care acum se roaga!. Era in jurul orei trei dimineata. M-am intrebat de unde putea sa vina acea femeie pe santier. Cand am vrut sa o intreb cine este, nu am mai vazut nimic in jurul meu. Rebegit de frig, m-am intors acasa si i-am povestit totul sotiei. In acel timp, sotia mea mergea la biserica si se ruga Maicii Domnului inaintea icoanei sale Potirul nesecat.
Desi eram botezat, nu aveam credinta, la biserica nu mergeam si nu voiam sa stiu de aceasta. Dupa un timp, impreuna cu sotia mea am mers pentru prima oara la Manastirea Vasotki. Cand am vazut icoana Maicii Domnului Potirul nesecat, am recunoscut pe loc acea femeie. Nu mi-a venit sa cred ochilor si de atunci am inteles ca Maica Domnului e cea care m-a salvat. Am continuat sa beau, insa pe ascuns. Patima s-a agravat. Sotia mea m-a luat iarasi la manastire si apoi am inceput sa merg impreuna cu ea la biserica, sa ma spovedesc si sa ma impartasesc. Am stat la rugaciunile facute inaintea icoanei Maicii Domnului Potirul nesecat. Cu timpul, am simtit ca nu mai am nici o atractie fata de alcool. Astfel ca am renuntat sa mai beau. Sunt recunoscator nespus Maicii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos pentru salvarea mea.
Nikolai, Serpuhov, aprilie 2002
