Sfantul Spiridon – 12 decembrie
Sfantul Spiridon s-a nascut in jurul anului 270, in Aski, Cipru. Copil a fost pastor de oi, ducand o viata cuviincioasa si a incercat sa-i urmeze in viata pe propovaduitorii Vechiului Testament David, Iacov, Avraam, sa fie smerit, bun la inima si cu dragoste pentru calatori. La o varsta inaintata devine cap de familie. Bunatatea sa fara de margini si receptivitatea sa sufleteasca atragea multi oameni: cei fara adapost se puteau adaposti in casa sa, calatorii primeau hrana si se puteau odihni in casa sa.
Pentru ca nu uita de Dumnezeu si sa faca fapte bune, acesta l-a harazit cu multe daruri pe viitorul sfant: vindeca boli incurabile, alunga duhurile rele din om.
Dupa moartea sotiei sale, pe timpul domniei lui Constantin cel Mare (324-337) si a fiului sau Constantiu (337-361)a ales sa duca o viata de ascet. A fost ales episcop al Trimitundei – cetate din apropierea orasului Pafos. Nu si-a schimbat modul de viata nici cand ajunge episcop. Este la fel de evlavios si milostiv, muncitor, paste oi, strange graul se deda muncii episcopale. Se arata extrem de preocupat de respectarea stricta a rangurilor ecleziastice si pastrarea integritatii Scripturii. Sfantul mustra strict preotii, care, in predicile sale, foloseau incorect cuvintele Evangheliei.
Sfantul Spiridon era atat de convingator, atunci cand vorbea despre Sfanta Treime, incat multi pagani s-au convertit la crestinism. Potrivit traditiei, ca sa-i descopere unui filosof unitatea si diversitatea din Sfanta Treime, face semnul Sfintei Cruci, invocand numele Sfintei Treimi, in timp ce in mana stanga tinea o caramida. Dupa ce a facut semnul Sfintei Cruci, focul s-a ridicat din caramida, apa a cazut pe pamant, iar pamantul din ea a ramas in mana lui. Astfel, prin cele trei elemente distincte: pamant, foc si apa, a descoperit diversitatea, si unitatea in acelasi timp.
Plecand de la aceasta minune, Sfantul Spiridon este considerat si patronul olarilor.
Multe au fost, se spune, minunile savarsite de Sfantul Spiridon, printre ele amintim: oprirea unei secete, vindecarea lui Constantius (fiul lui Constantin cel Mare), invierea unui copil, redarea puterii de a vorbi unui diacon s. m. a.
Sfantul Spiridon a trecut la cele vesnice in anul 348 d. Hr, la varsta de 78 de ani. A fost ingropat in Biserica „Sfintilor Apostoli” din Trimitunda.
Se spune ca Sfantul Spiridon alearga si astazi grabnic la cei care ii cer ajutorul, iar o alta minune este faptul, ca in fiecare an, pe 12/25 decembrie i se schimba papucii cu care sunt incaltate sfintele moaste, caci din marturiile unor clerici reiese, ca pentru perioade scurte de timp, trupul sfantului nu mai este prezent in racla, iar atunci cand revine, este cald si prafuit, iar papucii uzati de atata umblat.
Cand sarazinii au cucerit cetatea, cipriotii au decis sa ia moastele Sfantului Spiridon si sa le duca in Constantinopol. Asa s-a descoperit ca a fost invrednicit de Dumnezeu cu darul de a nu putrezi.
In anul 1453 moastele sale au fost mutate in Serbia, iar la scurt timp au fost aduse in Grecia, pe insula Corfu, unde se pastreaza si astazi.
Viata Sfantului Spiridon a stat sub semnul minunilor, cojocarii si cizmarii, olarii de pe vremuri considerandu-l patronul lor.
Datorita numeroaselor vindecari savarsite, el este cinstit si ca ocrotitor al celor bolnavi, motiv pentru care multe spitale ii poarta numele.
