Sfintii n-au jignit niciodata pe vreun om pacatos inaintea lumii¦
Nu este corect sa se faca publice caderile morale. Sa presupunem ca pe drum exista o necuratie. Daca va trece pe acolo un om cuminte, va lua o piatra si o va acoperi, ca sa nu pricinuiasca dezgust. Unul nesocotit insa, in loc s-o acopere, poate incepe sa rascoleasca si sa imprastie mai mult mirosul urat. Tot astfel este si atunci cand, fara discernamant, dam publicitatii pacatele celorlalti si pricinuim un mare rau. Spune-l Bisericii nu are intelesul ca toate trebuie sa se faca si cunoscute, pentru ca astazi nu sunt toti Biserica. Biserica sunt crestinii care traiesc asa cum vrea Hristos, iar nu ceilalti, care lupta Biserica.
Cel neatent aprinde foc si nu se gandeste ca va arde totul in locul unde l-a aprins. Cand vreodata aprinde foc un astfel de om si parleste si alte suflete, avem datoria sa ne rugam si sa aruncam si vreo galeata de apa. Sunt si altii care sunt violenti, au si evlavia impreuna cu vatamarea de minte si atunci cand aud ceva cu care nu sunt de acord, fara sa cerceteze daca este corect sau nu, pe toate le fac praf.
Vezi, Bunul Dumnezeu ne rabda cu dragoste si nu teatralizeaza pe nimeni, desi, cunoaste ca un Cunoscator de inimi halul in care ne aflam. Nici Sfintii n-au jignit niciodata pe vreun om pacatos inaintea lumii, ci au ajutat sa se indrepte raul cu dragoste, cu finete duhovniceasca si in chip tainic. Noi insa, cu toate ca suntem pacatosi, facem dimpotriva, ca fatarnicii. Trebuie sa luam aminte sa nu ne smintim usor si sa credem ca tot ceea ce fac altii este rau.
