Sunteti pregatiti sa aduceti pe lume un Sfant?

O credincioasa din Rusia a mers la duhovnicul ei si i-a zis:

 

‒ Parinte, vreau sa iau binecuvantarea dumneavoastra pentru a intemeia o familie. Imi dati binecuvantare? Vreau sa va rugati pentru mine si sa ma binecuvantati.

 

Duhovnicul ei nu a fost preocupat de grijile clasice ale unor soti. Nu a intrebat-o daca are bani, daca are loc de munca, daca are cu cine sa formeze o casnicie reusita. Ci i-a spus:

 

‒ Esti pregatita sa aduci pe lume un sfant? Poti sa-i oferi copilului pe care-l vei creste un asemenea climat in jurul sau, incat sa dobandeasca aceasta virtute a sfinteniei? Doar asa iti dau binecuvantarea mea. Poti sa inspiri sfintenie acestui copil? Poti sa-l faci sfant?

 

Cu alte cuvinte, i-a spus:

 

‒ Poti tu sa fii sfanta, pentru a da si copilului aceasta dorinta a sfinteniei? Atunci sa ai binecuvantarea mea pentru a porni pe acest drum. Altfel, sa intemeiezi o familie deoarece au trecut anii, deoarece a venit timpul, doarece toate prietenele tale si prietenii tai si-au intemeiat deja o familie nu este un inceput bun. Nu ajunge aceasta.

 

Cine doreste aceasta, trebuie sa inceapa cu seriozitate acest lucru, cu prudenta, cu maturitate si cu rugaciune. Cat timp, cate luni tine sarcina? Noua luni si am terminat? Au trecut respectivele luni. Am tinut atata timp copilasul nostru in pantece si apoi l-am adus la viata. Și ai terminat? Nu. Da, copilul l-ai adus la viata, sfant insa nu l-ai facut inca. Ii dai mancare, dar nu ajunge pentru a se satura. Este si caracterul. I-ai daruit un frumos dormitor, i-ai oferit toate conditiile (covoare calduroase, calculator). Dar copilul are nevoie si de calitatea vietii, adica sa-l ajuti sa se cunoasca pe sine. Sa cunoasca lumea din jurul sau, sa cunoasca in cadrul lumii pe aproapele sau, sa-L cunoasca pe Dumnezeu, sa cunoasca Adevarul.

 

Ai invatat pe copilul tau sa iubeasca? Ai invatat pe copilul tau sa se roage, sa ingenuncheze, sa se sacrifice si sa se smereasca? I-ai aratat, prin exemplul propriu, ce inseamna smerenia? Te-a vazut copilul pe tine cum cedezi, cum iti ceri iertare? Sa-ti pierzi dreptul si sa nu contrazici? Te-a vazut, mic copil fiind, cum induri suferinta fara sa protestezi, fara sa fii nemultumit si fara sa te manii? Te-a vazut cand nu ai reusit ceva vreodata sa o iei ca motiv de apropiere fata de Dumnezeu si de smerenie? Te-a vazut sa recunosti o greseala pe care ai facut-o?

 

Atunci intr-adevar va sti copilul tau de ce traieste si incotro se indreapta. Va sti scopul pentru care traieste pe acest pamant. Va avea cu adevarat parinti minunati si frumosi, parinti care, fara sa citeasca multe periodice si reviste, fara sa se ocupe doar cu copilul lor, ci cu nesilitul si odihnitorul mod dinauntrul propriului lor mers catre Dumnezeu, vor ajuta si pe copiii lor. Și acest lucru este unul foarte binecuvantat si veritabil. Este o educatie ce se transmite din generatie in generatie printr-un mod nezgomotos si imperceptibil. Nu se vede, insa se intampla si influenteaza intreaga lume.

 

Traducere si adaptare: Elisei Roncea