Uneori greutatile sunt exact ceea ce ne trebuie in viata
Un elev din clasa a V-a colectiona nimfe de fluturi. Nimfa sau coconul, ori crisalida, este casa in care stau fluturii inainte de a invata sa zboare. Baiatul de care v-am pomenit pastra aceste nimfe in pod. In fiecare zi, dupa ce se intorcea de la scoala, alerga in pod pentru a observa nimfele pe care le adunase. Iar miracolul vietii s-a produs chiar sub ochii lui. Un fluture nou-nascut se lupta din greu ca sa iasa din cocon si sa-si incheie metamorfoza.
Mai intai a perforat coconul, apoi i-au trebuit ore intregi de eforturi pentru a mari spartura si in cele din urma pentru a iesi la lumina. Curand, fluturele nou-nascut si-a intins aripile si si-a luat zborul in adierea diminetii. Baiatul nostru avu insa o idee pe care o credea foarte buna. Avea sa ii scuteasca pe ceilalti fluturi de atata truda si lupta. Cand urmatorul a incercat sa iasa din cocon, copilul i-a taiat o spartura larga, incat sa poata iesi cu usurinta in noua lui lume. Dar fara a fi trecut prin acele ore de efort, fluturele slabit nu a gasit puterea de a zbura, asa cum ar fi stat in firea lucrurilor.
Baiatul se astepta ca in cateva ore aripile fluturelui sa se deschida in toata splendoarea, dar nu s-a intamplat asa. In loc sa devina o fiinta libera, gata de zbor, fluturele si-a petrecut cele cateva ceasuri de viata tarand pe pamant un trup umflat si aripi vestede.
Ceea ce nu intelesese copilul, bine intentionat de altfel, dar grabit si nechibzuit, era ca tocmai acel cocon in care fluturele era intemnitat si efortul pe care acesta trebuia sa-l faca pentru a iesi prin mica deschizatura erau metoda lui Dumnezeu de a impinge fluid din corpul fluturelui in aripi, astfel incat ele sa fie gata de zbor odata ce fluturele se elibera din cocon.
Uneori greutatile sunt exact ceea ce ne trebuie in viata. Daca Dumnezeu ne-ar permite sa trecem prin viata fara a intalni nici un obstacol, ne-ar schilodi. Nu am mai fi atat de puternici pe cat suntem. Si nu am putea zbura niciodata.
Din Vitamine duhovnicesti, Anthony M. Coniaris, Sophia, 2010